Miracolul de la Izvorul Tămăduirii din Brăila

Se apropie sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, închinată Maicii Domnului, care reprezintă un prilej de mare bucurie pentru creștini. În ajunul praznicului, joi, 5 mai, de la ora 19.00, la Biserica Greacă, asa cum o stiu toti brăilenii, preotii parohiei vor oficia slujba Vecerniei și Sfințirea Apei. Vineri, 6 mai, de praznicul Izvorului Tămăduirii, Arhiepiscopul „Dunarii de Jos” va oficia Sfânta Liturghie, începând cu ora 9.00, apoi clerul și credincioșii vor merge în procesiune la Izvorul tămăduitor, situat sub biserică, unde va fi săvârșită slujba de Sfințire a Apei.

Astfel că vineri, 6 mai 2016, cunoscuta Biserică Greacă din Brăila, se îmbracă în straie de sărbătoare, unde zeci de mii de credincioşi, brăileni, din ţară, dar şi din străinătate vor poposi aici. În această zi, în vinerea din Săptămâna Luminată, creştinii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii, sărbătoare care aminteşte de un izvor aflat undeva pe teritoriul Constantinopolului, a cărui apă avea puteri miraculoase, de vindecare. Astfel, ortodoxia sărbătoreşte un mare praznic împărătesc al Mântuitorului. Data sărbătorii este schimbătoare, în funcţie de Paşti.

Parohia “Buna Vestire” din Brăila, recunoscută în întreaga lume pentru apa sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar, care se deschide o dată pe an, de sărbătoarea “Izvorul Tămăduirii”, se pregăteşte de pe acum pentru marea sărbătoare care are loc peste două zile. Pentru miile de pelerini din toată ţara şi de peste hotare, care sunt aşteptaţi la Brăila, pentru a lua apa sfinţită, tămăduitoare de boli trupeşti şi sufleteşti, au fost pregătite ouă roşii, cozonaci, sarmăluţe, vin, ceai cald, precum şi o masă caldă la cantina săracilor. Având în vedere că oamenii vor sosi încă de joi şi urmează să petreacă ore întregi la rând pe timpul nopţii, parohia “Buna Vestire” a pregătit pentru aceştia ca în fiecare an un cort în curtea bisericii, unde să se poată adăposti, dacă vremea va fi nefavorabilă. De asemenea, peste o sută de jandarmi şi poliţişti au fost mobilizaţi în zonă pentru a asigura ordinea şi pentru a ajuta miile de credincioşi să ajungă la Izvorul de sub altarul bisericii, în care şi-au pus atâtea speranţe de vindecare. Începând cu ora 09.00, Înalt Prea Sfinţia Sa Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi, va oficia slujba de sfinţire a apei mici. La fel ca în oraşul cu salcâmi, în toate bisericile şi mânăstirile din ţară, după Sfânta Liturghie se săvârşeste slujba de sfinţire a apei, şi anume Aghiasma Mică, după o rânduială adecvată Săptămânii Luminate. Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului şi menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii. În bisericile ortodoxe, după Sfânta Liturghie urmează o slujbă mult îndrăgită de credincioşi, slujba de “Aghiazma Mică”. Slujba de “Aghiazma Mare” se face în ajunul Bobotezei, iar atunci se sfinţeşte apa pentru tot restul anului. Ca şi de Bobotează, credincioşii vin să ia aghiazma, credinţa şi speranţa în forţa binefăcătoare şi curativă a apei sfinţite făcând să se formeze cozi la fântânile bisericilor. Tot în această zi, la sate se sapă fântânile şi se caută izvoarele, existând credinţa că acestea vor avea apă din abundenţă şi nu vor seca în verile secetoase. Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii este legată de o minune şi aminteşte de sfinţirea bisericii Maicii Domnului, de lângă Constantinopol, care a fost ridicată pe locul unui “izvor purtator de viaţă”, în secolul al V-lea, de către împăratul Leon cel Mare.

Biserica cu trei Sfinte Altare

Aflată în partea de răsărit a oraşului, biserica “Buna Vestire” este cunoscută şi sub numele de Biserica Greacă. În februarie 1863, 311 cetăţeni din Brăila s-au întâlnit în aşezământul lui Ioan Ralis. Aici au pus bazele Comunităţii Elene şi au hotărât înălţarea unei biserici în care slujba să se oficieze în limba greacă. Aceasta ar fi mulţumit, atât membrii coloniei greceşti din localitate, cât şi echipajele celor aproximativ 800 de corăbii care soseau în fiecare an în port.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat imediat aprobarea pentru înălţarea lăcaşului, iar piatra de temelie a fost pusă în ziua de 8 septembrie 1863. Planul bisericii a fost făcut de arhitectul Avram Ioanidis, din Asia Mică şi tot el a fost însărcinat cu supravegherea lucrărilor. Construcţia a fost realizată în stil bizantin, cu influenţe de factură antică elenă, gotică, bizantină şi renascentistă. Înălţată în formă de cruce, cu două turle, biserica are trei sfinte Altare. Sfinţirea sfântului locaş s-a făcut la 29 octombrie 1872, de către Episcopul Melchisedec al Dunării de Jos.
Pictura a fost realizată în trei etape. Prima a fost terminată în 1880, reprezentându-i pe Sfinţii Apostoli şi cei patru evanghelişti, purtând semnătura lui Gheorghe Tăttărescu. Între 1900 – 1902, pictorul grec C. Liochis a pictat Sfântul Altar şi arcadele mari dinspre răsărit, nord şi sud. În cea de a treia etapă, a fost executată partea finală a naosului, între 1945 – 1946, de către pictorul Belizarie. Biserica se mai bucură şi de cele trei candelabre uriaşe care au fost comandate şi făcute din cristale de Boemia. De asemenea, şi catapeteasma este lucrată în foiţă de aur fiind opera meşterilor din Constantinopol. Cu atâta bogăţie materială dar şi spirituală, lăcaşul de cult nu a mai fost restaurat de ani buni, cu toate că mulţi miniştri ai culturii româneşti au vizitat biserica şi şi-au luat “angajamentul”, ca aceasta să nu ajungă o ruină. Cu ocazia săpăturilor fundaţiei, pe vremea construcţiei, în partea stângă a Altarului, cu intrarea din curte, a fost descoperit un izvor, a cărui apă este considerată făcătoare de minuni.

Vindecări miraculoase

Se spune că, odată, demult, pe înserat, un cioban îşi ducea oile de la păscut spre casă. Supărat şi îngândurat că mama lui orbise şi nu mai putea să vadă, de ceva vreme se ruga la Dumnezeu să-i dea sănatate. Deodată, în faţă, îi apare Maica Domnului şi îi spune să construiască o mică troiţă, la stejarul cel mai bătrân din zonă şi să o împodobească cu multe icoane. În fiecare seară când va trece pe acolo, să aprindă candela şi să se roage, pentru ca mama lui să poată vedea. A doua zi, ciobanul se apucă de treabă şi în trei zile termină de construit mica troiţă. Dar lângă construcţia făcută, un firicel de apă îi inunda încăperea, şi omul se apucă să sape un şanţ, să se scurgă apa în altă direcţie. Pentru că era foarte cald şi fiindu-i sete, acesta a băut din apă. Văzând că este rece şi bună la gust, a pus într-o sticlă să-i dea şi mamei să bea şi să se spele pe faţă. După numai o săptămână, mama ciobanului s-a vindecat şi a început să zărească lumina zilei.
În fiecare an, oameni din întreaga ţară, dar şi din străinătate, vin aici să ia din apa tămăduitoare şi făcătoare de minuni. Până în anul 2000, apa din fântână se scotea cu căldarea dar prin bunăvoinţa unui creştin din Germania, acesta a donat bani pentru reamenajarea şi reconstruirea fântânii de sub altarul bisericii, cumpărându-se o pompă electrică de scoatere a apei. Eleganţa construcţiei, frumuseţea picturii, mulţimea odoarelor fac din biserica “Buna Vestire” unul dintre cele mai căutate locuri de închinăciune ale oraşului pentru credincioşii din zonă şi pentru toţi cei ce poposesc pentru câteva clipe aici.
“Izvorul Tămăduirii” este una dintre sărbătorile cele mai dragi sufletului dreptcredincioşilor care vin aici căutând vindecare trupească şi sufletească.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *