Cafeaua de dimineata – “putere si placere”

De cativa ani, chiar si de pe vremea „impuscatului” cafeaua a prins curaj pe tot mapamondul. Putem vorbi despre dependenta salbatica la cafea, fie ea fiarta la ibric, fie expresso, la filtru sau de la automatele de cafea de prin oras, licuarea diminetii a devenit mai tot timpul indispensabila. De la “Menado” si “Nechezol”, prin anii ’70, moda cafelei a luat locul dulcetii de fructe si a paharului cu apa, la intampinare a musafirilor acasa. “Hai nu bei o cafea?” este prima intrebare ce nu lipseste acum de la nici o intalnire fie ea prieteneasca sau “tovaraseasca”.

Nimeni nu s-a intrebat de reversal medaliei! Cum influenteaza “licoarea neagra” organismul, este ea daunatoare sau il ajuta in vreun fel? Acestea sunt intrebari pe care la un moment dat unii dintre noi si le pun, altii sorb cu nesat licoarea neagra alaturi de o tigara.

Ce gasim bun in cafea? Usor purgativa si diuretica; are proprietati excitante; va permite sa nu adormiti; stimulant usor care poate imbunatati activitatea cerebrala.

Partea negativa a cafelei.

Folosirea peste masura a cafelei creste riscul afectiunilor cardiace si, in acelasi timp, creste tensiunea arteriala; poate creste nivelul colesterolului in singe; poate proca migrene persoanelor cu o sensibilitate ridicata; la femei, folosirea in cantitati mari a cafelei creste riscul dezvoltarii osteoporozei in viitor; creste pierderea substantelor minerale in tesuturile osoase.

Cafeaua este un izvor bogat de cafeina si de asemenea de alte substante active, dintre care una singura, acidul nicotinic care are valoare nutritiva. Aceasta se formeaza prin procesul de prajire a boabelor de cafea. O ceasca de cafea contine aproximativ un gram din aceasta vitamina. Ar trebui sa beti 15 cesti de cafea pentru a asimila cantitatea de acid nicotinic necesara unei persoane adulte. In general, valoarea nutritiva a cafelei este determinata de cantitatea de zahar adaugata.

Medicii spun ca la iubitorii de cafea care beau mai mult de sase cesti de cafea pe zi creste pericolul aparitiei bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, riscul este legat mai mult de modul de pregatire a cafelei, de nivelul continutului de cafeina din ea. Cind cafeaua este pregatita dupa metoda espresso, prin trecerea aburului prin cafeaua macinata sau dupa metoda obisnuita (prin care cafeaua se pune in apa, dupa care se pune la fiert) se elibereaza doua elemente chimice care cresc nivelul colesterolului in singe si, in consecinta, riscul bolilor cardiovasculare. Aceste elemente – cofestrolul si cofeolul – sint prezente permanent in boabele de cafea. Cu toate acestea, ele sint indepartate atunci cind cafeaua se filtreaza printr-o hirtie, cind cafeaua este pregatita la filtru.

Folosirea moderata a cafelei nu duce la hipertensiune, chiar si persoanele cu o presiune sangvina ridicata se pot bucura de aceasta placere. Pina nu demult a existat parerea ca persoanele care au suferit un acces de inima trebuie sa inceteze consumul de cafea sau pot bea numai cafea decafeinizata.

S-a afirmat chiar urmatorul fapt: cafeaua sau cafeina proaca schimbarea ritmului cardiac si chiar un acces de inima obisnuit. Cu toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca folosirea cafelei filtrate nu proaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele care au suferit accese de inima. De aceea nu constituie o necesitate ca aceste persoane sa renunte definitiv la cafea.

In sine, cafeina nu are proprietati purgative. Practic, s-a demonstrat ca filtrata cafeaua este si mai purgativa decit cea obisnuita. Chiar si in zilele noastre cercetatorii mai incearca sa descopere ce substante organice continute de boabele de cafea contribuie la stimularea defecatiei. In acelasi timp, cafeina este considerata un diuretic natural.

Femeile trebuie sa limiteze consumul de cafea. Ultimele cercetari au aratat ca la femeile care beau in mod regulat mai mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste probabilitatea aparitiei fragilitatii oaselor – osteoporoza – dupa aparitia menopauzei si la o virsta mai inaintata. Cafeaua este una dintre cele mai raspindite cauze ale migrenei. Multi oameni afirma ca nu pot dormi daca au baut o cafea seara.
Cafeina face ca respiratia sa devina rapida, creste efortul facut de inima, obligind-o sa bata intr-un ritm mai agitat, efortul facut de rinichi, crescand eliminarea de urina, stimuleaza secretia in exces a sucului gastric.

Daca o ceasca de cafea din fiecare dimineata a devenit deja o obisnuinta si nu putem renunta, atunci totul pleaca de la creier. Dependenta de cafeina se formeaza la nivel molecular, eliminand din receptorii creierului adenozina, pe care sistemul ners o prelucreaza pentru a se linisti. Daca o persoana renunta pe neasteptate la cafea, se va simti extenuata si deseori va avea dureri de cap.

Chiar daca este relativ netoxica, cafeina poate proca dependenta. Excesul de cafea sau de ceai (un pahar de ceai contine aproximativ doua treimi din cafeina prezenta intr-o ceasca de cafea) proaca palpitatii, transpiratie, un puls crescut, insomnie, accese de migrena. Renuntarea la cafea nu trebuie sa se faca brusc pentru ca pot aparea dureri de cap, stare de enervare.

Medicii ii sfatuiesc pe cei care au o tensiune arteriala crescuta, care au probleme cu inima sau cu rinichii sa limiteze consumul acestor bauturi si sa le excluda treptat din regimul lor. Fie ea dulce sau amara, mai slaba sau mai concentrata, neagra, verde, fiarta, expreso, sau la nisip, cafeaua ne da “putere si placere”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *