Vin „Moşii de toamnă”

Sambata, 4 noiembrie, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna.

Tinand seama ca nu stim unde se afla cei morti, ne rugam atat pentru cei din iad, cat si pentru cei din rai. Cuvantul „mosi” vine de la „stramosi”, si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul „mosi” sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: „Mosii de primavara” (de Macinici), „Mosii de vara” (sambata dinaintea Rusaliilor), „Mosii de toamna” (in prima sambata din luna noiembrie), „Mosii de iarna” (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).

Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo „adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului „adormit”, intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: „Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).

Ortodocşii se roagă pentru cei morţi, pentru că au credinţa că prin rugăciunile lor, sufletul pentru care se roagă va ajunge la Judecata de apoi, într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a desparţit de trup.

În această zi se merge la biserică, se fac rugăciuni pentru cei care au trecut în nefiinţă şi se fac pomeni. Se împart celor săraci pachete cu mâncare alături de o lumânare aprinsă sau chiar diverse obiecte materiale, în funcţie de fiecare regiune a ţării. Flacăra lumânărilor aprinse semnifică atât lumina credinței, cât și lumina faptelor bune ale celui comemorat.

Coliva și vinul sunt nelipsite de la slujbe. Coliva este preparată din boabe de grâu, semnificând astfel trupul celui adormit şi expresia materială a credinței noastre în înviere. Mântuitorul Iisus s-a folosit de parabola bobului de grâu, prevestind Învierea Sa.

Tradiția spune că, în urma acestor pomeniri, puterea divină îl învrednicește pe cel care le împlinește cu harul de care are nevoie și cu toate cele care îi sunt de folos. Mai mult, respectând tradiția Moșilor de toamnă vom petrece postul Crăciunului în deplină sănătate.

Tradiţia spune că astăzi e bine să fim împăcaţi cu toţi oamenii, să fim îmbrăcaţi curat, iar femeile să aibă capul acoperit. De asemenea, în această zi nu este bine să spălăm haine sau să facem alte munci.

Provenită din cultul arhaic, sărbătoarea îşi are originea încă din timpul geto-dacilor şi reprezintă o formă a cultului strămoşilor. Această tradiţie este sărbătorită în fiecare anotimp: „moşii de primăvară” (mucenici), „moşii de vară” (sâmbăta ce precede Rusaliile), „moşii de toamnă” (celebraţi la Ziua Crucii, la Sfânta Maria Mică) şi „moşii de iarnă”. Această sărbătoare nu are o dată fixă. A fost aleasă ziua de sâmbătă, deoarece este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul s-a coborât în iad pentru a-i elibera pe toţi drepţii adormiţi.

Credincioşii obişnuiesc să se roage sau să pomenească în această zi pe toţi cei adormiţi din neam. În toate lăcaşurile de cult, după Sfânta Liturghie, se vor oficia parastase de obște pentru cei decedați.

„Moşii de toamnă” se săbătoresc în fiecare an în prima sâmbătă din luna noiembrie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *