Magia sărbătorilor de iarnă. Crăciunul – obiceiuri şi tradiţii

“Magia Sărbătorilor de iarnă” ne înconjoară încet, încet.Totul se colorează în aur şi argint şi totul în jur sclipeşte în mii de luminiţe! În aceste zile e bine să ne oprim o clipă şi să aprindem o lumânare în inima celor trişti, pentru a colora puţin viaţa persoanelor cu suflete mai înnegurate, dăruind un zâmbet sincer, dăruind o îmbrăţişare caldă celor pe care îi iubim!
Acum ne facem bilanţul, ne amintim de succese şi de eşecuri, de promisiunile pe care le-am ţinut şi de promisiunile pe care le-am încălcat, de momentele în care ne-am deschis inima, dar şi de momentele în care ne-am închis în noi.
Crăciunul şi Anul Nou înseamnă o nouă şansă. Şansa de a face lucrurile mai bune, de a ierta mai mult, de a iubi mai mult, de a dărui mai mult.
Magia Sărbătorii Crăciunului te face să crezi în miracole adevărate, chiar şi venirea lui Moş Crăciun în case. Amuzament pentru unii sau literă de lege pentru alţii, superstiţiile conferă o magie aparte acestei mari sărbători. Se spune din bătrâni că zăpada căzută de Crăciun prevesteşte un Paşte înverzit, iar copiii născuţi de Crăciun sunt mai speciali, norocul le va surâde toată viaţa.
De asemeni de Crăciun, cei mai superstiţioşi dintre greci îşi ard pantofii vechi pentru a înlătura ghinioanele din anul ce vine. Dacă vrei să ai parte de sănătate anul următor, mănâncă un măr în ajunul Crăciunului şi nu vei avea nevoie de “Programul Ministerului Sănătăţii”!.
În această seară de Ajun, copii vin pe la case sau apartamente cu frumoasele colinde româneşti. Vin să vestească magia Naşterii Domunui, vin să vestească venirea lui Crăciun.
În vastul repertoriu de colinde creştine, ne sunt înfăţişate evenimente referitoare la naşterea şi viaţa Mântuitorului Iisus Hristos pe pământ.
Există colinde care zugrăvesc atât aspectele îmbucurătoare ale naşterii Domnului: închinarea păstorilor şi a magilor, corul îngerilor şi steaua vestitoare; cât şi aspecte tragice precum: ura lui Irod, uciderea pruncilor şi izgonirea în Egipt.
La origini, colindele erau cântate în grupuri foarte mari, de 30 până la 40 de colindători. De-a lungul timpului, colindele au fost preluate şi transpuse în diverse forme de interpretare: vocale şi instrumentale, în grupuri mari, în grupuri mici, în cvartete, duete sau chiar solo, însoţite sau acompaniate de un cor.
Să anunţăm şi noi vestea naşterii lui Hristos oamenilor, nu numai prin cuvinte, ci mai ales prin fapte bune. Să lăsăm ca bunătatea şi iubirea de oameni a lui Hristos să fie înaintemergătoare, aşa cum steaua, odinioară, i-a călăuzit pe magi spre Betleem.
Astăzi, în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie colindele vor răsuna pe străzi. Tradiţia spune că aceste cântări simbolice alungă spiritele rele şi aduc belşug în casele oamenilor. În trecut grupurile de colindători erau formate de copii şi bărbaţi care porneau la colindat din casă-n casă. Acest obicei se mai respectă încă şi acum în anumite zone ale ţării. Însă, în prezent cetele de colindători sunt formate din copii care vestesc atmosfera de sărbătoare.
Tot astăzi, în Ajunul Crăciunului, tradiţia populară spune că trebuie să ne împodobim bradul. Fără pomul de Crăciun în case, sărbătoarea nu va fi sărbătoare, iar Moşu’ nu va “poposi” acolo unde nu vede bradul gata împodobit.
Pomul împodobit, conform unor datini mai vechi reprezintă moartea şi renaşterea divinităţii. Devenit un ritual nelipsit din preajma sărbătorilor de iarnă, bradul decorat pare a-şi avea geneza în Germania. La început pomul a fost împodobit doar cu fructe şi dulciuri, după care au fost utilizate şi lumânările, care conferă strălucirea atmosferei.
În prezent, această tradiţie a cunoscut o dezvoltare uimitore. Bradul este împodobit cu instalaţii electrice variate, globuri multicolore, beteală sau dulciuri. În preajma Crăciunului fiecare îşi doreşte să aibă un brad cât mai frumos şi original decorat.
Coroana realizată din crenguţe de brad este o altă tradiţie dedicată acestei sărbători. Ea aduce belşug şi noroc în casă, de aceea se aşează fie la uşă, fie în mijlocul mesei tradiţionale. Se realizează foarte uşor acasă din crenguţe subţiri de salcie şi brad. Va oferi un impact vizual cât mai plăcut dacă va fi ornată cu ramuri de vâsc, steluţe mici sau conuri de brad uscate.
Din case nu trebuie să vă lipsească vâscu! Se spune că vâscul a sărbătorit dintotdeauna venirea iernii. Este considerat un simbol al păcii şi al norocului. De aceea, în ajunul sărbătorilor se foloşeste pentru decorarea casei. De asemenea, sărutul sub crenguţele de vâsc se spune că aduce bucurie şi înţelegere îndrăgostiţilor.
Cu brad sau fără, cu moş sau fără, brăileanul este obişnuit ca de sărbătoare masa să fie plină de bucate, iar musafirii să se ospăteze pe săturate! Astfel masa de Crăciun trebuie să fie bogată şi aspectuoasă. Este pregătită cu farmec şi dăruire după postul de 40 de zile. Aşezată în preajma bradului conţinând bucate tradiţionale, din care nu vor lipsi sarmalele, friptura de porc, vinul roşu sau cozonacul. Se spune că masa festivă trebuie să îndestuleze pe toată lumea. O masă îmbelşugată vesteşte un an la fel, plin de bucurie şi noroc.
Sărbători Fericite!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *