Eminescu… de 29 de ani la Braila

Deseori trecem pe langa diferite lucruri, obiecte, statui, cladiri fara sa ne gandim cine le-a facut sau de ce au fost puse acolo. Deseori ne bucuram de un lucru pe care l-am facut si l-am redat comunitatii sau familiei. Majoritatea statuilor fie de pe faleza Dunarii sau din oras au un nume de autor, au o semnificatie sau o data de amplasare pe care nici un brailean nu le cunoaste. trecem pe langa ele fara sa stim trecutul lor. Dar iata ca pe 15 ianuarie, statuia lui Eminescu din Gradina Mare implineste 29 de ani. Putini stiu cine a facut bustul, cand a fost amplasat sau cu ce ocazie. Cu amabilitatea domnului profesor Gheorghe Calota, care ne-a pus la dispozitie cateva date despre monumentul inchinat marelui poet national, redactia „Cronica de Braila” ii multumeste pentru documentarea si informarea cititorilor.

„Pentru o completă şi corectă informare a brăilenilor care vor să ştie totul despre BUSTUL EMINESCU din Grădina Mare – Brăila, fac următoarele precizări:
1. TEMA: EMINESCU
2. Felul lucrării: bust destinat unui spaţiu deschis (complex stradal, grădină, parc, incinta unei instituţii…)
3. Autorul lucrării: Pasima Dumitru, din Bucureşti, str. Metalurgiei nr. 36, Bloc R-14, ap. 17, Sector IV, cod 75579, tel:846106
4. Solicitantul: Comitetul Judeţean de Cultură şi Artă Brăila, ca răspuns la scrisoarea adresată autorităţilor locale de Liceul Industrial nr.” Brăila, prof. Gheorghe Calotă, în ziua de 25:II.1988 şi înaintată Consiliului Culturii şi Educaţiaie Socialiste Bucureşti cu documentaţia necesară, cu adresa nr. 363, din 22 martie 1988.
5. Unde a fost lucrată: În atelierul sculptorului din curtea Combinatului Fondului Plastic din Bucureşti.
6. Materialul (tehnica ): bronz turnat
7. Înălţimea bustului: 1,20 m
8. perioada realizării: 15 .IX.1988 – 15:I.1989 operaţiile de turnare au întârziat din cauza lipsei de bronz.
9. Turnarea s-a făcut la Combinatul Fondului Plastic din Bucureşti în ultima decadă a lunii martie 1989.
10. Amplasarea ei s-a făcut în Grădina Mare, pe aleea centrală, în perioada 1 – 7 iunie 1989 de către o echipă de muncitori de la I.A.C.M. Brăila.
Dezvelirea ei, planificată a se face pe data de 18 mai 1989, cu prilejul ediţiei a VII-a Eminesciana, nu s-a mai făcut decât pe data de 15 ianuarie 1990.
Neexistând decret prezidenţial, autorităţile locale, deşi era vorba de Eminescu, nu au permis organizarea unei festivităţi de dezvelire oficială nici chiar în ziua de 15 iunie 1989, cu prilejul Centenarului EMINESCU.
11.Placa de bronz cu dimensiunea de 35/40 cm. are înscrise: MIHAI EMINESCU 1850 – 1889 cu litere în relief şi a fost turnată la Uzina de Utilaj Greu Progresul Brăila în luna august 1989.
12. Lucrarea este semnată cu D.Pasima, semnătură aplicată la baza lateral-dreapta a bustului.
13. Soclul: Bustul este fixat pe un soclu paralelipipedic cu înălţimea de 2,20 m din beton turnat.
14. Stadii intermediare ale facerii bustului au fost surprinse fotografic de Vasile Blendea din Bucureşti.
15. Descrierea compoziţională – structurală şi caracteriologică a lucrării.
Sculptorul mărturiseşte că a urmărit să realizeze un Eminescu ca prezenţă contemporană nouă. Nu un Eminescu al sec. al XIX-lea aşa cum este ştiut din fotografiile cunoscute, ci un Eminescu care să fie al nostru, de astăzi.
Să înţelege că-ţi formezi o imagine pe care o descoperi mai ales în opera sa.
Lucrarea este un bust – portret lăsând la o parte orice element de vestimentaţie. Scoaterea prin aceasta a Poetului, în afara oricărei posibilităţi de raportare temporală, permite imaginaţiei de a descifra cu deosebire tot ce a gândit.
Gâtul pare a ieşi dintr-un corp robust atât ca temeiuri originare cât şi ca robacele unui travaliu intelectual şi creator fără egal în cultura română.
Elementele care capătă expresivitate în descrierea portretului sunt ochii, gura şi cu deosebire fruntea.
Ochii par a privi spre nemargini de gândire, Deşteptaţi înăuntru, ochii trădează o detaşare tainică, dar tristă de cotidianul existenţei în care i-a fost dat să trăiască.
Gura are desenat conturul încât limpezimea expresiei, forţa verbului şi vraja rostirii se presupune. El este cel mai ales dintre împlinitorii limbii române.
Fruntea, împovărată de gânduri, se sprijină greu pe arcadele ochilor devenite contraforturi de susţinere pentru o minte genială. Fruntea are o asemenea asprime de cremene încât pare să se definească singură, fără raportare la ansamblu.
16. De aducerea bustului, păstrarea , amplasarea, înscrisul de pe placă, organizarea festivităţii de dezvelire oficială din ziua dee 15.I.1990, s-au preocupat prof. Calotă Gheorghe şi Nicolau Laurenţiu.
17. Festivitatea de dezvelire oficială s-a făcut la iniţiaiva Ligii Culturale Mihai Eminescu în ziua de 15.I.1990.
La festivitate au participat arh. Mitroi Ion, primar interimar al Brăilei, Lupaşcu Gheorghe, delegatul Frontului Salvării Naţionale Brăila, Cârâc Ion, consilier în probleme de învăţământ şi cultură al primăriei, prof. emerit Petride Timotei, preot Copae Fănel, profesori şi elevi, oameni de vârste şi categorii sociale diferite.
Prof. Gheorghe Calotă

  1. Este ultima statuie a Poetului ridicată în ţară la sfârşitul primului secol de nemurire a lui Eminescu. ( 15 iunie 1989) căreia nu i s-a permis dezvelirea oficială în Anul Centenar!
    2. Este prima statuie care, în organizarea Ligii Culturale Mihai Eminescu ce se înfiinţase la Brăila chiar în 15 ianuarie 1990, a fost dezvelită oficial de noile autorităţi după Decembrie 1989, la începutul celui de-al doilea secol de la moartea lui Eminescu. ( 15 ianuarie 1990), în prezenţa arhitectului Nicolae Mitroi, prefect, şi a poetului Gheorghe Lupaşcu, reprezentant F.S.N.
    3. Este singura statuie din toate câte există reprezentându-l pe Eminescu care a fost binecuvântată în prezenţa a trei înalţi ierarhi ai Bisericii noastre Strămoşeşti: I.P.S. Antonie Plămădeală, mitropolit al Ardealului, I.P.S. Daniel Ciobotea, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi a P.S.Dr. Casian Crăciun, episcop al Dunării de Jos. Au mai fost prezenţi părintele arhimandrit Bartolomeu Anania şi părintele prof. Constantin Galeriu. (6 octombrie 1991)
    4. Este singura întrupare statuară la a cărei binecuvântare, în prezenţa a peste 10.000 de brăileni, au participat doi miniştri ai Culturii: Andrei Pleşu (România) şi Ion Ungureanu (Republica Moldova.). A fost prezent şi sculptorul Dumitru Pasima.
    5. Este singura dintre toate câte îl reprezintă pe Eminescu care mai are două surori ( lucrate de acelaşi sculptor, dar nu după şablon) : una, la Slobozia, în Republica Moldova şi alta, pe Valea Timocului, in fosta Jugoslavie.
    6. Statuia a fost ridicată la iniţiativa prof. Gheorghe Calotă, de la Liceul de Prelucrarea Lemnului din Brăila, care, prin scrisoarea din 25 februarie 1988, se adresa Primului Secretar al Judeţului Brăila solicitând ca, în Anul Centenar Eminescu, să se ridice şi la Baila o statuie Eminescu.
    7. Statuia a fost turnată în atelierele Fondului Plastic din Bucureşti cu bronz colectat de la unităţi brăilene. Bronzul avea, la data respectivă, regim controlat şi dirijat la nuivel central !
    Notă :
    La îniţiativa Ligii Culturale pentru Unitatea Ropmânilor de Pretutindeni, acelaşi sculptor a realizat alte două ( între timp numărul lor a crescut 6 ) busturi surori ( aceeaşi idee, dar nu după şablon!) la Slobozia Mare, din Republica Moldova şi la Coştei, din Banatul Sârbesc, Lugoj, Blaj, Botoşani, Vaslui”, ne scrie domnul profesor Gheorghe Calota.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *