Zi de mare sărbătoare: Sfinţii Constantin şi Elena. Obiceiuri şi tradiţii

Ca în fiecare an, la data de 21 mai, creştinii ortodocşi şi cei catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Mari Împăraţi, întocmai ca Apostolii, Constantin şi maica sa, Elena. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante pentru creştini. Este şi ocazie de petrecere pentru aproape 1.800.000 de români, care-şi sărbătoresc onomastica.
Legenda spune că împăratul Constantin s-ar fi convertit la creştinism după ce a visat o cruce pe care scria “prin acest semn vei învinge”. Mama lui Constantin cel Mare, Elena, a ajutat la răspândirea creştinismului zidind biserici la Bethleem, pe Golgota şi pe Muntele Măslinilor.
Dintre românii care îşi sărbătoresc onomastica în această zi, cei mai mulţi sunt bărbaţii, care poartă nume cum ar fi Constantin, Costel sau Costică, iar aproape 700.000 de femei sunt botezate Elena sau Ileana.

Obiceiuri de sărbătoare

Conform calendarului popular, ziua de Constantin şi Elena corespunde sărbătorii numite Constandinu Puilor sau Constantin Graur (patronul păsărilor din păduri). Se crede ca în această zi păsările îşi învaţă puii să zboare, iar recoltele vor fi mâncate de păsări dacă se munceşte la câmp.
De asemenea, se consideră că este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi miei, altfel acestea se vor usca. Este ziua în care păstorii îşi aleg baciul şi locul stânelor, femeile alungă duhurile rele cu tămâie şi agheazmă, iar bărbaţii aprind Focul Viu, în jurul căruia stau şi se afumă împreună cu oile, ca să fie ferite de rele cât timp vor sta la stână, în timp ce, prin zgomote şi strigăte, alungă vrăjitoarele care fură sporul laptelui.
Una dintre cele mai importante sărbatori creştine, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, este totodată prilej de petrecere pentru toţi cei care-şi sărbătoresc onomastica.

De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori – ei îşi aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri preparate în casă. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toţii, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

În ziua praznicului nu este bine să divorţezi sau să renunţi la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.
La mulţi ani, tuturor celor care poartă numele de Constantin, Costel, Costică, Elena, Ileana sau alte nume care derivă din acestea!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *