Luni, îl sărbătorim pe Sfântul Ilie

Mâine, 20 iulie, ca în fiecare an, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul. Unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este mare făcător de minuni şi aducător de ploi în vreme de secetă. Sfântul şi Marele Prooroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide şi închide cerurile, era de origine din Tesvi în Galaad. Tradiţia spune că, la naşterea sa, tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi. Încă din copilărie ţinea strict toate poruncile Legii şi se ţinea în permanenţă în faţa lui Dumnezeu printr-o feciorie indiferentă, post neîncetat şi rugăciune arzătoare, care îi făcură sufletul ca focul şi făcură din el modelul vieţii mănăstireşti.
În tradiţia populară, Sf. Mare Prooroc Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor şi a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinţă şi curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat şi erou al credinţei. Fiii Bisericii Ortodoxe Române au o evlavie profundă pentru acest sfânt făcător de minuni. Există tradiţii populare diferite din toate zonele geografice ale ţării Româneşti, încât unitatea este cinstea deosebită care i se cuvine profetului Ilie. Oamenii cred că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice mai aparte, Ilie de fapt traversează cerul cu căruţa lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu şi mereu în slujba binelui.

In dimineata acestei zile se culeg plante de leac, in special busuiocul, ce erau puse la uscat in podurile caselor, sub stresini sau in cămări. Tot acum se culeg si plantele intrebuintate la vraji si farmece. Femeile duceau in această zi busuioc la biserică pentru a fi sfintit după care, intoarse acasă, il puneau pe foc iar cenusa rezultată o foloseau in scopuri terapeutice atunci când copiii lor făceau bube in gură.

De Sfântul Ilie: – nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

– il cinstesc mai ales cojocarii, stuparii – se reteaza stupii, se duc faguri si mere la biserică spre binecuvântare si se impart de pomană.

– se culeg in zori plante de leac stropite cu sânge de cocos tăiat deasupra lor.

– se duc berbecii la berbecar.

– daca tună vor fi merele si alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

– se tine „Târgul de fete de pe Muntele Găina” din jud. Alba.

Dreptatea şi autoritatea precumpănesc în raport cu alte virtuţi ale sfinţilor oglindite în Noul Testament. Fiind unul dintre profeţii evrei, Biserica Ortodoxă îl cunoaşte sub numele de Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *