De azi, 7 martie, lăsăm de sec de carne. Pregătirea pentru Postul Paștelui

De maine, 8 martie 2021, timp de o săptămână creștinii ortodocși se pregătesc pentru Postul Paștelui, care anul acesta va debuta pe 15 martie și va dura până pe 1 mai. Pe data de 2 mai sărbătorim Învierea Domnului sau Sfintele Paști. În toată această perioadă vor fi numai două dezlegări la peşte – de Buna Vestire şi de Florii. Ieri, sâmbătă 6 martie 2021, cunoscută în popor sub denumirea de Moşii de iarnă, s-a săvârșit în toate bisericile Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Totodată, slujbe de pomenire s-au săvârşit şi în cimitire, la morminte, unde constănțenii au venit în număr mare, la fel ca în fiecare an. De luni, 7 martie, intrăm în Săptămâna albă sau a brânzei, care începe luni, 8 martie 2021, ne pregăteşte treptat pentru asprimea din Postul Mare. În această săptămână, creștinii intră deja în atmosfera de post și de rugăciune. În Săptămâna albă, mulți credincioși ortodocși nu vor mai mânca preparate din carne, însă vor mai putea consuma lapte, brânză, ouă și pește.

Din cele patru posturi de peste an, cel mai important este Postul Mare sau Postul Paştelui. Însăşi denumirea ne indică că acest post este urcuşul nostru spre Înviere.
Încă de la începutul Postului Mare se întrezăresc Crucea Golgotei şi Învierea. Cele 40 de zile de post, Sfinţii Părinţi le aseamănă cu 40 de trepte: la prima treaptă de jos stă Adam, iar la cea de sus ne aşteaptă Hristos, Biruitorul păcatului, morţii şi al diavolului.
Lăsatul Secului sau Lăsata de Sec este ziua în care majoritatea românilor o înţeleg ca prilej de petrecere. Dar, în mod obişnuit, cuvântul “sec” din sintagme precum “lăsatul secului” sau “mâncare de sec” este înţeles ca fiind sinonim cu post.
“Lăsatul secului” înseamnă începutul vremii de sec, lăsatul postului şi, chiar dacă accentul cade în primul rând pe calitatea mâncării, oamenii trebuie să aibă grijă şi de alte aspecte. Secul pe care îl lasă postul este seclum (saeculum), adică lumea, în sensul de obiceiuri lumeşti. Lăsatul secului este mai întâi de toate un îndemn la reculegere, la reînnoirea vieţii prin renunţarea la pofte şi trufie. Postul este un timp de rugăciune, de căinţă şi mărturisire a păcatelor, de înfrânare, de răbdare şi de iertare. Înfrânarea de la mâncarea “de frupt” este numai un aspect al postului şi nu mâncarea este condamnată prin post, ci necumpătare. Postul nu este o dietă “purificatoare”, ci un act spiritual superior, acela prin care omul trebuie să analizeze valorile.
Momentul de sărbătoare, de bucurie şi festin familiar, dar şi al comunităţii, această zi dinaintea Postului Mare continuă să reprezinte şi astăzi în viaţa spirituală a sătenilor, dar şi a multor orăşeni, un important prag simbolic care se impune a fi trecut într-un context ceremonial, structurat în conformitate cu normele impuse de autoritatea tradiţiei. Aşa că, în tradiţia populară, Lăsatul sau Lăsata Secului este şi prilej de petrecere.
Încă mai există obiceiul, păstrat mai ales în lumea satului, ca rudele să se întâlnească şi să petreacă în seara dinaintea primei zile de post. Toţi mesenii beau şi mănâncă pe săturate. Gazdele pregătind diferite preparate delicioase pentru invitaţi sau rude. Pentru a scăpa de “tevatura” gătitului din bucătării mulţi brăileni îşi invită finii sau prietenii la restaurant.
Lăsatul Secului este şi prilej pentru unele practici magice: dacă fetele bătrâne reuşesc să ţină în această zi post negru, se spune că imediat după Paşte se vor mărita. În această zi, vrăjitoarele taie nuiele de alun, pe care le vor folosi în descântecele de dragoste.

De luni, 15 martie, intrăm în Postul Mare

Creştinii ortodocşi intră, de luni, 15 martie, în Postul Paştilor, care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Este cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, fiind rânduit ca un mijloc de pregătire trupească şi sufletească a credincioşilor în vederea întâmpinării cu vrednicie a momentului Învierii Domnului. Anul acesta, sărbătoarea Sfintelor Paşti va veni, pe 1 mai, potrivit calendarului creștin ortodox. Paștele catolic va fi sărbătorit  în data de 27 martie, potrivit calendarului romano-catolic.

Postul Mare sau Postul Paştilor, este perioada de pregătire pentru marea sărbătoare, fiind asemănată adesea cu o călătorie duhovnicească către Săptămâna Patimilor şi Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul Triodului, de mare nevoinţă sufletească şi trupească în care se îmbină cele două feluri de postire: postul ascetic şi postul total.

Este numit “mare” pentru că este cel mai lung şi cel mai important dintre toate posturile. Postirea este simbolul viu al întregii vieţii a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos, fiind caracterizat prin renunţarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice şi particulare, îmbunătăţire personală şi multă generozitate cu cei aflaţi în nevoi. Este perioada de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinţei, a curăţirii inimii şi minţii, de reîntoarcere către poruncile Domnului şi către aproapele nostru. Alimentele care nu sunt permise, tradiţional, sunt carnea şi produsele din lapte, peşte, vin şi ulei. În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea, ritualul de împărtăşanie din aceste zile a fost legat de vecernie, slujba care marchează încetarea ajunării.

Alimentaţia în Post

În perioada Postului, multe persoane au tendinţa să neglijeze alimentaţia, mai ales că noul regim alimentar o impune, ortodocşii fiind extrem de restrictivi în acest sens. Astfel, sănătatea este, încet, dar sigur, afectată. Nu de puţine ori, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au ajuns zeci de cazuri cu probleme severe de sănătate, după perioada de abstinenţă a alimentelor care aduc un aport de vitamine organismului.
Medicii au explicat că organismul are nevoie de alimente energizante şi diverse, bogate în vitamine şi minerale atât de necesare perioadei de trecere de la iarnă la primăvară.
Persoanele care aleg să ţină întregul post trebuie să consume alimente bogate în proteine, carbohidraţi, vitamine şi minerale. De exemplu, fasolea, care prin compoziţie conţine fier şi proteine, înlătură riscul de astenie şi anemie. Şi ciupercile sunt recomandate în Post. Ele conţin multe proteine, aşa că pot înlocui carnea şi aportul ei nutritiv cu succes. Mierea este o inegalabilă sursă de energie pentru toate vârstele, poate înlocui produsele de patiserie şi cofetărie. Fructele uscate, precum caisele, prunele, curmalele, smochinele ori stafidele sunt adevărate bombe energizante. Conţin fibre, minerale şi vitamine şi potolesc şi satisfac foamea de dulce care uneori dă navală. Nucile, migdalele, fisticul şi alunele sunt săţioase şi hrănitoare şi pot înlocui gustarea dintre principalele mese. Se ştie deja că laptele şi iaurtul de soia pot înlocui, pe toată perioada postului, produsele pe bază de lapte de vacă. Medicii susţin că lipsa vitaminei B12, care se găseşte, cel mai frecvent, în produsele de origine animală, duce la oboseală, palpitaţii, dar şi dificultăţi de concentrare.
Prima zi a Postului Mare se mai numeşte şi Lunea curată, zi în care potrivit tradiţiei, oamenii obişnuiesc să purifice, să cureţe spaţiul în care trăiesc după o iarnă capricioasă.