Iată a venit toamna!

Gata! Am scăpat de zilele caniculare şi insuportabile, am scăpat de noptile toride şi sufocante… Iată a venit toamna? Nopţile şi dimineţile sunt reci, pe ici pe colo frunzele copacilor încep să se usuce, iar seara răcoroasă parcă se lasă mai repede ca altădată. Septembrie. Început de lună, început de anotimp. Oficial sezonul estival încă nu s-a încheiat, dar parcă totul în jur este trist, mohorât, pesemene că vara a luat cu ea şi stralucirea soarelui în asfinţit. Toamna ne aduce roadele coapte ale câmpului şi ne ia trilul de păsări, făcând loc culorilor ruginii specifice anotimpului. Este vremea unui apus de timp care trece atât de repede şi inexplicabil, spre a renaşte, pentru a nu ştiu a câta oară, primăvara. Lăsăm în urmă spre amintire, canicula cu temperaturi de peste 40 de grade, pandemia COVID-ului de vară, pregătindu-ne de „Delta”, gata concediul sau vacanţa de la ţară, de la munte sau Marea Neagră. Lăsăm în urmă examenele vieţii, sfârşitul sau începutul unei zile noi. Oficial echinoctiul de toamnă din acest an, vine pe 22 septembrie, la ora 22.21, cu nopti mai lungi si zile mai scurte.

A mai trecut încă un anotimp plin de peripeţii, cu amintiri plăcute sau neplăcute, cu realizări sau neîmpliniri, îndreptându-ne cu paşi repezi spre sezonul rece. Au mai trecut trei luni din viaţă, fără să ştim, iar “mâine” ne vom pregăti de începerea noului an şcolar sau să gătim bradul de Crăciun. Mereu trebuie să existe un început şi un sfârşit pentru fiecare. Orice om se naşte, iubeşte şi moare. Dumnezeu a trimis dragostea ca o linişte ce pare să se reverse din cer, în nopţile înstelate şi reci. Copaci fără frunze, frig, ploaie mocănească, ceaţă, brumă, umbrelă… simptome de anotimp melancolic. Este sezonul mustului, al murăturilor şi al începerii unui mult controversat nou an şcolar cu mască pe nas şi vaccin facut ambele obligatorii. Şi totuşi, prietenoasă, toamna a venit! Nu ştim dacă va fi lungă, nu ştim cât va ploua sau dacă zăpada va veni mai devreme sau mai târziu, dar totuşi, neinvitată, ea a venit. A venit şi parcă o vedem din ce în ce mai rar, findcă iarna o prinde nepregătită şi o alungă mult prea repede. Şi atunci o să ne pară rău că s-a dus şi o să ne lase pradă îngheţului iernii. Dar nu-i nimic, o să vina iar şi iar şi atunci, ca şi acum, o să spunem privind frunzele ce acoperă pământul şi belşugul nuanţelor de galben şi cărămiziu ale naturii: “A venit toamna!”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *