Azi este “Crăciunul lipovenesc”

Cei peste 3.000 de ruşi – lipoveni din Brăila, dar şi din întreaga ţară, sunt astăzi, 7 ianuarie, in mare sărbătoare. Potrivit calendarului de rit vechi, aceştia sărbătoresc Naşterea Domnului sau Crăciunul.
Astăzi, dis-de-dimineaţă, în prima zi, ruşii – lipoveni participă la slujba primei zile a Sărbătorii Naşterii Domnului, iar pe data de 8 ianuarie, credincioşii de rit vechi vor lua parte la slujba pentru soborul Sfintei Fecioare Maria, respectiv cea închinată primului Mare Mucenic Ştefan.
Şi la ruşii – lipoveni, Marea sărbătoare a Crăciunului vine după 40 de zile de post; acum se taie porcul, se prepară în general cam aceleaşi mâncăruri pe care le găteşte orice gospodină cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
După slujba oficiată de preoţi în bisericile lipoveneşti, colindătorii pornesc din casă în casă la colindat, cântând colindele religioase specifice sărbătorii Crăciunului. După calendarul vechi (calendarul Iulian, respectat cu stricteţe de această comunitate), Crăciunul este decalat faţă de cel actual (Gregorian) cu două săptămâni şi, evident, trecerea în anul viitor se va face pe data de 14 ianuarie. Calendarul pe stil nou a fost adoptat prin Decretul – lege din 5 martie 1919, când ziua de 1 aprilie devenea 14 aprilie. Această hotărâre a fost luată deoarece, în cazul calendarului Iulian, anul mediu era puţin mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute, uşor înapoi în anul calendaristic.
În Brăila, în comunitatea din cartierul Pisc, sărbătorile sunt respectate după vechile tradiţii şi obiceiuri, acestea diferenţiindu-se de religia de rit nou atât prin forma crucii cât şi prin faptul că se respectă, cu sfinţenie, sărbătorile din calendarul vechi. Păstrarea obiceiului, dar şi a tradiţiei, este foarte importantă pentru aceşti oameni, deoarece pun accent mare pe religie, inclusiv pe forma sfintei cruci, “care simbolizează exact crucea pe care a fost răstignit Hristos, în partea de sus fiind plăcuţa pe care era scris numele Domnului”, după cum ne-a spus un localnic din cartierul brăilean. Bărbaţii, gătiţi frumos de sărbătoare, merg la biserică cu noaptea-n cap, de pe la ora patru sau cinci, îmbrăcaţi cu câte o “rubaşcă” (cămaşă tradiţională rusă) apretată şi cu câte o “padiovca” nouă (haină tradiţională), totdeauna având prioritate în faţa altarului lângă preot, iar femeile se aşează în spatele bărbaţilor, gătite cu o “supca” (fustă lungă, largă, colorată) şi nelipsitul brâu de lână colorat ca un curcubeu, cu ciucuri speciali, un brâu care se ţesea numai în ziua de Sfânta Maria, în timp ce se citeau cele 40 de molifte, numit “poias”. Femeile măritate, cele pentru care familia reprezintă “locul sacru”, obligatoriu trebuie să poarte pe cap acel “sbornic”, nişte băscuţe confecţionate dintr-un material lucios, lucrate cu migală de lipovenci şi împodobite cu diferite mărgele şi paiete.
Pe lângă faptul că ruşii-lipoveni nu au adoptat calendarul gregorian, aceştia păstrează şi ritualul bisericesc nealterat, acelaşi de la creştinarea Rusiei de acum mai bine de 1000 de ani. Astfel, în bisericile lipoveneşti, slujbele religioase se oficiază în limba slavonă, după cărţi bisericeşti vechi, lipovenii fiind păstrătorii unui tezaur impresionant de cărţi şi icoane vechi.
La sfârşitul ceremonialului religios, lipovenii urează rudelor, prietenilor şi vecinilor “s praznicom Rajestvo Hristova” şi fiecare familie pleacă spre casa lui pentru a gusta bunătăţile pregătite special pentru această mare sărbătoare. Crăciunul sau Naşterea Mântuitorului este o zi specială prin absolut tot ceea ce se petrece la această dată, existând, evident, tot felul de obiceiuri, dar şi preparate gătite cu grijă de gospodinele lipovence.
Astfel, aşa cum sarmalele, friptura de porc şi cârnaţii sunt nelipsiţi de pe masa oricărui creştin ortodox după rit nou, tot aşa, în ziua de Crăciun, pentru ruşii – lipoveni vor fi nelipsite plăcintele cu carne sau cu varză, prunele uscate, fierte şi îndulcite cu zahăr şi grâul fiert aromatizat cu vanilie sau rom, aperitive speciale de Crăciun. Din nicio casă de aici nu vor lipsi de pe masă gustoasele “piroghi” – un fel de plăcinte sau “vareniche” – ceva asemănător colţunaşilor noştri. De pe masa Crăciunului nu vor lipsi: haladeţul, răcitura pe care lipovenii o fac fără usturoi şi o mănâncă cu hrean, dar şi borşul rusesc, sarmalele şi friptura de porc. Dulciurile, aşteptate cu aceeaşi nerăbdare de cei mici, dar şi de cei mari, constau atât în tradiţionalul cozonac, dar şi în celebrele clătite ruseşti, blini, cât şi în kasa, un preparat din orez, zahăr, multe ouă şi mirodenii.
După masă vor veni colindătorii care vor vesti în casele brăilenilor Naşterea Pruncului Iisus şi spre a aduce mesajul: “Hristos Rajdaetsea, slaviTe”, “Hristos se Naşte, slăviţi-L”!.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *