Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică

Pe 8 septembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Naşterea Maicii Domnului nu e relatată în Sfânta Scriptură. Teologii au centralizat, însă, detalii ale evenimentului provenite din scrieri apocrife, cum ar fi Evanghelia Apocrifă a lui Iacov, colecţie de documente care descrie atât naşterea şi copilăria Fecioarei, cât şi pe cele ale Fiului acesteia, Iisus Hristos. Părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana, aveau înaintaşi remarcabili. Mai exact, Ioachim era urmaş al regelui David, în vreme ce Ana cobora din familia preoţească a lui Aaron. Aşa cum fusese proorocit, Mesia, Fiul pe care Maria avea să îl aducă pe lume avea şi descendenţă preoţească, şi împărătească.
Deşi Ioachim şi Ana respectau legile vremii – atât pe cele laice, cât şi pe cele religioase – ajunseseră să fie batjocoriţi de comunitatea iudaică, din pricina faptului că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem al lui Dumnezeu. Însă nici măcar în al cincizecilea an de căsătorie, când preotul le refuză jertfa, la templu, cei doi nu se revoltă. Ambii îşi aleg câte un loc ferit şi se roagă. Dumnezeul li-l trimite pe Arhanghelul Gavriil, care le spune că vor avea un copil, şi încă unul deosebit, ales de Dumnezeu. Aceasta va fi Fecioara Maria, care îl va aduce în lume pe Hristos.

De acest moment din calendar, sunt legate mai multe superstiţii şi tradiţii, ce variază în diferite zone ale ţării.

În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor, armonie şi sănătate.

În fiecare an, în ziua praznicului gospodinele sfinţesc la biserică struguri şi prune pe care le împart săracilor, să fie “de sufletul morţilor”. Ofrandele sunt împărțite, pentru ca celor plecați la viața veșnică să li se ierte păcatele şi să primească şi ei, pe lumea cealaltă, bunătăţi din noua recoltă.

În calendarul popular, praznicul Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, deorece în această zi se sfârşeşte vara şi toamna îşi anunţă prezenţa. Rândunelele pleacă spre ţări mai calde, iar şerpii şi gândacii se ascund în pământ, speriaţi de schimbarea vremii, care se răceşte.

Din ziua praznicului, în mediul rural, gospodarii se pregătesc pentru începerea lucrările agricole de toamnă şi pentru culesul legumelor. În același timp, în fiecare gospodărie se evaluează cât de bogată a fost recolta obţinută în acest an. Tot acum se culeg ultimele plante şi fructe de leac. Totodată, în ziua praznicului se mai împlinește un obicei agrar: de pe trunchiul ulmilor, gospodarii jupuiesc cojile, iar fibrele sunt păstrate , deoarece în primăvară cu acestea se leagă lăstarii viței de vie.

În ziua praznicului, bărbaţii (din mediul rural mai ales), pun la păstrare pălăriile până la praznicul Sfântului Gheorghe, în primăvara anului viitor, iar în locul pălăriei ei vor purta căciuli.

Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”