Tradiţii şi obiceiuri pentru „MOŞII DE IARNĂ”

Sâmbătă 22 februarie, Biserica Ortodoxă Română prăznuieste MOŞII DE IARNĂ sau sâmbăta morţilor si de asemeni sărbătorim cu cruce neagră; Aflarea moastelor sfintilor mucenici din Evghenia

Mâine este ziua în care se pomenesc moşii de iarnă, iar în fiecare biserică se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Moşii de iarnă reprezintă începutul sâmbetelor morţilor, care vor ţine timp de şapte săptămâni si care se încheie cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

De asemeni „Mosii de iarna” cad intotdeauna in sambata ce precede Lasatul sec de carne.

In Sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne se face pomenirea mortilor, pentru ca in duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Infricosata Judecată si A doua venire a Domnului la care ne vom infătisa toti. Pentru că multi crestini au murit pe neasteptate si fără pregătirea sau fără pocăinta necesară, Biserica face mijlocire pentru toti acestia, ca sa se bucure de fericirea vesnică.

Moşii de iarnă reprezintă ziua în care credincioşii ortodocşi dau de pomană mâncare gătită. Cei trecuţi în nefiinţă vin în sâmbata morţilor şi se hrănesc cu mireasma sau aburii fierturilor în aşa fel încât să le ajungă pentru un an întreg.

În sâmbăta morţilor se dă de pomană colivă, colaci, piftie, sarmale, plăcintă, fructe, vin şi lumănări aprinse.

La mormintele rudelor este obligatoriu să fie aprinse măcar două lumânări, care au rolul de încălzi sufletele morţilor. Mai mult, femeile care nu respectă tradiţia şi lucrează în această zi sunt pedepsite să tremure ca piftia şi „li se întoarce pomana” pe care au dat-o. In ziua moşilor de iarnă nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată. Această zi trebuie respectată şi pentru a te feri de nebunie.